Horia Gârbea – scriitor, jurnalist

Este președinte al USR București – Poezie

S-a născut la 10 august 1962 în București. Este doctor în inginerie din 1999, cu o teză din domeniul fiabilității construcțiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București din 1987.

A publicat 8 volume cu caracter științific și didactic. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București. Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociației Scriitorilor București, ales președinte al ASB în 2005. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.

Volume

1993 Doamna Bovary sînt ceilalți texte pentru teatru – Editura Phoenix

1993 Mephisto – texte pentru teatru – Ed. Phoenix

1996 Text biografic – poezie – Ed. Pantheon

1996 Proba cu martori – poezie – Cartea Românească și ASB

1997 Misterele Bucureștilor – proză scurtă – Cartea Românească

1998 Căderea Bastiliei – roman – Editura Allfa (ed. a II-a Ed. Corint)

1998 Cine l-a ucis pe Marx? text pentru teatru – Biblioteca București, editată de Asociația Scriitorilor București și Editura Eminescu

1999 Decembrie, în direct, texte pentru teatru, Editura All

2001 Cine l-a ucis pe Marx?, teatru, Editura Vinea

2001 Enigme în orașul nostru, proza scurtă, Ed. Fundatiei Pro

2002 Rață cu portocale, publicistică, Ed. Premier

2003 Vacanță în infern, critică, Ed. Carte de Suflet

2003 Creșterea iguanelor de casă, poezie, Ed. Vinea

2003 Vacanță în infern, critică, vol II – Editura Muzeului Literaturii.

2004 Hotel Cervantes, teatru – Uniunea Scriitorilor din România

2004 Drumul spre Nghe An – jurnalistică, în colaborare Ed. MLR

2005 Arte parțiale – critică, – Editura Muzeului Literaturii Române și ASB

2005 Bridge în 41 de povestiri vesele – Ed. Tritonic.

2006 Crime la Elsinore, roman – Ed. Cartea Românească

2007 Divorț în direct teatru – Ed. Palimpsest.

2008 Trecute vieți de fanți și de birlici – Viața și, uneori, opera personajelor – Ed. Cartea Românească. (Ed. a II-a adăugită, eLiteratura 2014)

2010 Fratele mai deștept al lui Kalasnikov – Ed. Limes

2010 Azerbaijan – The Living Flame (bilingv, versiune engleza de Elena Nistor) – Ed. Top Forum

2011 Pantera sus, pe clavecin, poezie – Ed. Tracus Arte[4]

2012 Trecutul e o sărbătoare, poezie – Ed. Tracus Arte

2016 Cântelele lui Huppy, poezie pentru copii – Ed. Neuma

Premii și distincții

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999.

Premiul Academiei pentru dramaturgie – 2001.

Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), apoi înălțat în grad de ofițer (2010).

Premiul Poesis Satu-Mare, Premiul Sudului, Premiul Ion Creangă

Premiul „Andrei Bantaș” pentru traducere pentru W. Shakespeare, Opere, vol. IV (împreună cu Violeta Popa, George Volceanov)

Premiul Uniunii Scriitorilor (2014) pentru traducere pentru W. Shakespeare, Opere, vol. VIII și IX (împreună cu Violeta Popa, Lucia Verona, George Volceanov)

Pentru noi mai ales, cei care veneam din afara filologiei, cenaclurile De Luni, Universitas, Junimea au avut un rol esențial. Ca și întâlnirile informale cu critici ca Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Laurențiu Ulici, cu colegii mai mari din generația ’80 care binevoiau să ne acorde atenție și sprijin uneori. Un comentariu pertinent și favorabil al unui optzecist marcant conta enorm pentru noi. La Universitas respiram un aer de libertate. Un aer rece, precizez, pentru că iarna sala din Clubul omonim, de pe Schitu Măgureanu, nu se încălzea. Universitas era desigur important și prin faptul că aveam ocazia să ne cunoaștem și să ne stimulăm între noi, să concurăm. Discutam adesea și după ședințele de cenaclu, pe câte o terasă ore întregi. Am spuso mereu: acest climat și faptul că, obiectiv, nu am putut publica mai nimic vreme de 7 ani, ne-a făcut să debutăm la maturitate și asta ne-a prins bine. Păstrez o amintire puternică a Universitasului: colegi, atmosferă și, desigur, mentorul nostru comun profesorul Mircea Martin.